Despre Biserică, cu dragoste.

Am citit cu uimire declaraţiile aleşilor noştri  prin care-şi motivau amendamentele la proiectul de buget, ştiţi voi, alea cu fondurile pentru Biserică. Mă gândesc că, pentru a înţelege mai bine problema, un pic de istorie n-ar strica, mai exact, un pic de istorie bisericească, un fel de istorie a finanţării instituţiei Bisericii, de-a lungul timpului.

Încă de la începuturile sale, sec. I-III, Biserica avea ca singură sursă de finanţare daniile/donaţiile credincioşilor, care nu erau neapărat în bani şi erau mici, ca valoare. Un pic mai târziu, după ce creştinismul primeşte deplina libertate de manifestare şi reuşeşte să-şi definitiveze organizarea ca instituţie ce activează în social, adică după secolul al IV-lea, finanţarea intră într-o nouă etapă. Împăraţii romani au vrut să compenseze cumva răul făcut de predecesorii lor în timpul persecuţiilor şi au dat o mână de ajutor Bisericii. Nu numai împăraţii au făcut acest lucru, ci şi familiile bogate de pe la Curte. În ce a constat ajutorul? Ajutor financiar pentru ridicare bisericilor şi mănăstirilor sau chiar ridicarea bisericilor pe cheltuiala proprie. Odată ridicate, aceste biserici şi mănăstiri au primit donaţii consistente: pământuri, bani, sate, păduri, păşuni, iazuri…plus scutiri de impozite. Motivaţiile erau simple: 1. credinţa şi evlavia; 2. pragmatismul – puterea laică avea nevoie de linişte socială internă, Biserica avea o influenţă puternică asupra credincioşilor şi ajuta puterea laică în acest sens; 3. dorinţa puterii laice de a scăpa de cheltuieli suplimentare, donaţiile trebuiau să asigure pe viitor autofinanţarea instituţiei religioase; 4. puterea politică nu prea avea timp să se ocupe de latura social-culturală, preocuparea esenţială a ei era apărarea şi lărgirea teritoriului. Astfel a pasat aceste responsabilităţi Bisericii, iar pentru asta era nevoie de bani. Iar Biserica s-a ocupat de aceste lucruri: au apărut spitale, cantine sociale, azile, creşe etc. Ar fi nedrept să nu recunoaştem rolul cultural al Bisericii în istorie: primele şcoli au apărut sub oblăduirea Bisericii, marile biblioteci erau în mănăstiri, şcoli de copişti, traducători etc. În timp ce vestul era călcat în picioare de toate naţiile migratoare, în timp ce la curţile occidentale singurele distracţii erau jocurile, vânătoarea şi turnirurile, la Constantinopol preocupările erau culturale: piese de teatru, lectura, traduceri din antici, muzica, iar un rol important în tot ceea se desfăşura în Bizanţ se datora şi Bisericii.

În Ţările Române Biserica n-a avut o aşa mare influentă, din punct de vedere politic, deşi mitropolitul făcea parte din Divanul ţării. În principal, până când s-au pus bazele statului modern pe meleagurile noastre, misiunea şi preocuparea Bisericii viza latura social-culturală. N-avea timp Ştefan cel Mare de şcoli, spitale şi alte chestii. De aceea, domnii şi boierii au preferat să facă donaţii bisericilor şi mănăstirilor pentru ca acestea să se ocupe de problemele social-culturale din ţară. Primele şcoli, spitale şi azile, de la noi, au apărut tot în sânul Bisericii. Apoi, fie că vorbim de Varlaam, Dosoftei, Simion Ştefan, Veniamin Costachi, Andrei Şaguna…rolul lor în istoria culturii române nu poate fi negat. Cât despre Transilvania…Biserica a fost singura instituţie preocupată de soarta românilor, poate ştiţi, deşi majoritari, românii, ca etnie, nu prea existau pentru puterea politică, n-aveau drepturi, n-aveau nimic. Deci, sursele de finanţare erau tot donaţiile care, cu timpul, trebuiau să asigure autofinanţarea.

Mult mai târziu, pe timpul comunismului, în ciuda colaboraţionismului unor ierarhi şi preoţi, Biserica a trecut prin momente grele. Ştiţi voi, biserici distruse, mănăstiri închise şi dărâmate, preoţi şi credincioşi în închisori. Supravieţuirea financiară a venit din donaţiile credincioşilor.

După Revoluţie Biserica a fost repusă în drepturi: i-au fost acordate vechile proprietăţi, clădiri, parohiile au fost “împroprietărite” cu câte 5 ha de teren, ierarhia e plătită de Stat, profesorii de religie sunt plătiţi de Stat, Biserica este scutită de impozite, nimeni nu-i verifică veniturile şi cheltuielile, Statul a devenit, alături de credincioşi, donator…etc. Mai mult, puterea politică, cu voia Bisericii, a transformat o instituţie cu vocaţie spiritual-culturală într-o târfă electorală. Iar dovada cea mai bună o constituie amendamentele aleşilor la Bugetul pe 2012.

Dacă ar exista respect şi bun simţ, după părerea mea, lucrurile s-ar petrece aşa:

În primul rând, capul Bisericii, Patriarhul Daniel, din respect pentru ţara asta şi dintr-o înţelegere profundă a situaţiei prin care trecem, criza ce parcă nu se mai termină, ar trebui să aibă o reacţie de bun simţ: o conferinţa de presă, un comunicat de presă etc, în care să anunţe frumos şi clar că Biserica, dată fiind situaţia prin care trece ţara, nu are nevoie de bani de la bugetul de stat. O asemenea declaraţie ar spăla BOR de multe păcate.

În al doilea rând, dacă aleşii tot vor să facă donaţii şi sponsorizări Bisericii, de ce n-o fac din banii proprii? Adică din propriul salariu, din propria bogăţie etc. Nu aşa ar fi corect? Asta înseamnă evlavie, credinţă şi filantropie, să dai din ceea ce este al tău, nu din ceea ce este al altora.

Anunțuri

Un comentariu

  1. A citit cineva „Numele Trandafirului” ? E o carte scrisa de Umberto Eco. Acolo e atat de bine creionata influenta bisericii asupra populatiei, felul in care reusea sa mentina in ignoranta enoriasii pentru a-i indobitoci… E vorba de o perioada ciudata a istoriei omenirii…Evul Mediu. Nu s-a schimbat cine stie ce de atunci. Oamenii tot habotnici sunt…
    Am auzit de preoti care nu accepta sa faca o slujba de cununie,botez sau ingropaciune decat contra unei anumite sume . De chitanta nici nu poate fi vorba. Dupa ce ca nu se leaga nimeni de preotii evazionisti (logic, nu e chitanta , nu platesc impozit pe venit), le mai si da minunatul nostru guvern nu stiu cat la suta din PIB.

    Apreciază

Comentezi? Comentează!!!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: