Remember Vulcănescu: „Să nu ne răzbunaţi!”

Pe 3 martie 1904, în Bucureşti, se năştea Mircea Vulcănescu, cel ce avea să devină filosof, sociolog, economist  şi unul dintre cei mai profunzi gânditori din generaţia interbelică.

S-a format sub influenţa profesorilor săi Nae Ionescu  şi Dimitrie Gusti. În 1925 îşi susţine licenţa în filosofie, sub îndrumarea lui Dimitrie Gusti. Tot în acel an participă la prima cercetare monografică iniţiată de şcoala lui Gusti la Goicea Mare şi elaborează lucrarea Câteva observaţii asupra vieţii spirituale a sătenilor din Goicea Mare. Între 1925 şi 1928 studiază la Paris şi întocmeşte o lucrare de doctorat în drept (fără să o mai susţină), cu tema Eseu asupra profesiunilor intelectuale în Franţa. Din 1928 va fi asistent la catedra de sociologie şi etică a lui Gusti şi va participa la cercetările monografice, elaborând fundamentele teoretice  şi metodologice ale sistemului sociologic al  Şcolii de la Bucureşti.

De personalitatea lui Mircea Vulcănescu se leagă şi activitatea grupului „Criterion“-numită şi „Asociaţia de arte, litere şi filozofie“, ce a funcţionat între 1932 şi 1934. Această grupare s-a întemeiat după întoarcerea lui Mircea Eliade din India şi a cuprins personalităţile proeminente ale noii generaţii: Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran, Eugen Ionescu, H.H. Stahl, Petre Comarnescu.

A avut o contribuţie fundamentală la întocmirea lucrării Enciclopedia României (1938-1940), fiind totodată, mulţi ani, un foarte apreciat funcţionar superior la Ministerul Finanţelor. A deţinut funcţia de Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Ion Antonescu, în perioada 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944.

Cea mai reprezentativă lucrare a lui Vulcănescu este Dimensiunea românească a existenței (1943). În studiu său Vulcănescu aplică asupra limbii noastre o analiză fenomenologică şi hermeneutică, pentru a extrage din expresiile ei consacrate viziunea asupra existenţei, specifică poporului român. Implicit, lucrarea e şi o replica la cartea lui Cioran, Schimbarea la faţă a României (1936), în care susţinea că şansa României este de a-şi uita trecutul nedemn şi de a se angaja într-un salt istoric, ieşind din somnul anistoric şi din existenţa vegetativă pe care-o are ţara de o mie de ani încoace.

Amuzantă este corespondenţa dintre cei doi. Vulcănescu i-a trimis lui Cioran, aflat la Paris, studiul său, cu următoarea dedicaţie: Lui Emil Cioran, celui dornic de o Schimbare la Faţă, acest răspuns din perspectiva veşniciei româneşti. La rândul lui, Cioran i-a răspuns lui Vulcănescu printr-o scrisoare din 1944, în care afirmă că, dacă evenimentele i-ar permite, ar scrie complementul  negativ al acelei superbe  Dimensiuni, în care – spune Cioran – mă voi sforţa să întunec puţin icoana Mioriţei, să vorbesc şi de gălbeaza ei. [1]

În 1946, după venirea comuniştilor, este arestat, condamnat la opt ani de închisoare şi apoi încarcerat, ca întreaga elită de la noi, la Aiud. Moare în închisoare din cauza unei pneumonii la 28 octombrie 1952. Mai multe despre viaţa sa găsiţi aici.

Noica despre Vulcănescu:

A existat în generaţia noastră un om care ne domina pe toţi: prin lecturile lui, prin fantezie, prin graţia intelectului, prin conştiinţa morală. Se numea Mircea Vulcănescu.

Mircea Eliade despre Vulcănescu:

Nu ştiai ce să admiri mai întâi la el: nestăvilita lui curiozitate, cultura lui vastă, solidă, bine articulată sau inteligenţa lui, generozitatea, umorul său, spontaneitatea cu care-şi trăia credinţa şi iscusinţa cu care şi-o tălmăcea. Nu cred că am întâlnit alt om mai înzestrat cu atâtea daruri şi nici altul care să-l întreacă în modestie.


[1] Marin Diaconu,  Un model ontologic al omului românesc, introducere la ediţia Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei,  Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1991, p. 8.

Poza am luat-o de aici

Anunțuri

Un comentariu

  1. Mare om, mare caracter! Foarte buna aducere aminte!

    Apreciază

Comentezi? Comentează!!!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: